Concediul meu "afara"

eu nu am iesit din tara pana acum. am tot ascultat povesti de la cei plecati si ras-plecati prin lume... si inevitabil, mi-am creat o anumita imagine, si mi-am construit o anumita emotie... asa e cand ai asteptari...

poate par naiva si prostuta... dar a fost tare placut sa cunosc oameni de care sa nu imi fie frica... sa pot sta cu usa casei neincuiata cu cheia zi si noapte... eu inchideam, mama radea de mine si facea glume pe seama mea...
am avut o senzatie ciudata sa imi las geanta cu bani si acte pe un scaun la masa, si sa ma indepartez fara probleme... nu s-a atins dom'le nimeni de geanta mea sa ma usureze de ea...

nu s-a uitat nimeni dupa mine sa vada daca sunt imbracata nu stiu cum, daca am machiaj asortat cu hainele...

sa ii fi vazut pe americani sau englezi, si pe asiatici... cu niste pantaloni de trening care atarnau la fund de ziceai ca au facut alea alea in chilotei... si totusi... NIMENI NU se uita razand dupa ei...

parca e o alta lume "afara"... oamenii au alte valori, au alte reguli de viata...

noi ne gandim prea mult la a iesi in evidenta, ca suntem mai buni decat cel de langa noi... bla bla bla...

totul dadea impresia de spatiu...... mesele erau asezate pe malul marii, peste strada de local... ma gandeam ca in romania, ar fi fugit unia fara sa plateasca... din pacate asa e...

casele parca sunt construite dupa un singur tipar... totul alb, cu terase mari... simetrie...

la noi.... apartament peste apartament, unul vopsit cu verde, altul cu galben... rosu... alb... albastru.... teroare... un balcon aranjat frumos... altul acoperit cu placi de tabla ruginita si scanduri... de groaza...

acolo nimeni nu manca seminte si sa arunce cojile pe strada.... nu aruncau ambalajele de la mancare aiurea, oriunde... au tomberoane la fiecare 50 de metri, speciale pentru reciclat una, alta...
doar tigarile, am vazut ca le aruncau aiurea...

nu zic ca nu au fost si lucruri neplacute... de exemplu: nu isi fac curatenie in fata caselor... au strat gros de iarba uscata de ani si ani asezata... burieni cat casa... atarna si ocupa trotuarul si esti nevoit sa mergi de multe ori pe strada, facand concurenta cu masinile... asta nu mi-a placut acolo.

au fost multe lucruri care m-au surprins placut... altele mai putin placut... de imi amintesc, o sa mai scriu de ele...

dar tare m-am simtit bucuroasa cand am ajuns la granita romaniei, la intoarcere. m-am simtit acasa...