Despre eczeme

Alaptatul copilului pana la varsta de cel putin 6 luni contribuie la reducerea riscului ca el sa faca eczeme. Acest lucru este foarte important daca vreunul dintre parinti are eczeme, astm, rinita alergica sau daca aceste afectiuni au existat in familie.

*Faceti o compresa rece calmanta, folosind:
2 picaturi ulei romanita
2 picaturi ulei levantica
1 picatura ulei geraniu
Aplicati dimineata si seara.

Meniu pentru o zi

"Sunt insarcinata?

Uff.... am atatea necunoscute...

Ce ar fi mai bun sa mananc pentru ca atat eu cat si bebelusul meu, sa fim bine?"

Alimentatia femeii insarcinate trebuie sa fie cat mai naturala si variata...
Astfel vei fi sigura ca te hranesti corect si sanatos si nici nu vei lua foarte mult in greutate...

Aici, imi propun sa creez un spatiu dedicat gravidutelor care vor sa stie ce si cum sa manance pe perioada sarcinii si nu numai...


Sa vedem ce ar merge pentru inceput.

ora 7
un pahar mare de iaurt
2 felii de paine prajita
sau
2 biscuiti cu ghimbir

ora 9
un bol mic de cereale intregrale cu lapte

ora 11
salata din: 1 mar, 1 portocala, 1/2 banana, putin ananas, 1 para, 3 caise (sau ce alte fructe avetiori preferati)
fara nimic altceva... doar fructele taiate si amestecate putin.

ora 13
cartofi natur
peste - de preferinta fiert

ora 15
un pahar mare de iaurt
2 felii de paine prajita
sau
2 biscuiti cu ghimbir

ora 17
fructe

ora 19
o foaie de shaorma umpluta cu bucatele de branza, piept de pui fiert, rosii, castraveti, putina sare.
un mar.

pentru mai tarziu, cand sigur bebelusul va va cere ceva de mancare... fructe la discretie.

Poveste de Craciun pentru finuta mea

In curand, vom trai povestea ta de Craciun! Anul acesta e parca ceva magic, pentru ca esti tu aici, cu noi. Sarbatoarea Craciunului este cea mai frumoasa sarbatoare din an, iar anul acesta, atmosfera este mai plina de bucurie, este mai frumoasa, pentru ca tu esti aici, sa ne zambesti si sa ne bucuri inimile. Aceasta carticica iti este dedicata cu multa dragoste. Nanuta Gina si Nanutul Sebi. Ssstt… Mosul doarme… si ce sforaie… Spiridusii lui Mos Craciun isi fac curaj cine sa-l trezeasca pe Mos. Se apropie Craciunul si sunt atatea lucruri de facut! Maruta, tu stii cine sunt spiridusii lui Mos Craciun? Unii oameni spun ca in total sunt 13 spiridusi, unii spun ca sunt 9, altii ca sunt doar 6. Dar nu prea conteaza, nu? Important este ca sunt, si mai ales ca il ajuta pe bunul Mos Craciun. Sa iti mai spun draga Maruta ca acesti minunati spiridusi au puteri magice si sunt foarte destepti. Ei il ajuta pe Mos Craciun sa construiasca jucarii pentru toti copiii.
O parte din indatoririle lor sunt urmatoarele: Spiridusul cu numele de Mereuverde este inventatorul masinii magice de construit jucarii. Un alt spiridus, pe nume Sclipici este cel mai vechi apropiat al lui Mos Craciun. Alunecosul este cel care a construit vestita sanie a mosului si tot el se ingrijeste ca sania sa functioneze cat mai bine. Piperusca este paznicul imparatiei lui Mos Craciun. Dulcetica este ajutorul sotiei lui Mos Craciun… nu o intrece nimeni cand vine vorba de prajiturele. Iar cel care are in grija pe toti copiii cuminti si obraznicuti este Bulgaredezapada. Spiridusii ar vrea sa ii ajuti. Ce spui Maruta? Uite, Mereuverde te roaga sa il ajuti sa imprastie praful magic care face masina de construit jucarii sa porneasca. Baga-ti mana in buzunar… cu grija scoate in pumnusorul tau mic prafuletul magic… Asa, bravo… Acum sufla… Cu putere… Mai cu putere… Felicitari Maruta, ai pornit masina. Copiii din intreaga lume iti vor fi recunoscatori. Este frumos sa daruiesti mai intai celor care sunt saraci si tuturor celor care sunt mai putin norocosi. Pe tine te iubesc parintii tai, Carmen si Toni, foarte mult. Si bunica te iubeste. Si matusa Eliza si Stela, unchiul Costel, verisorii George si Petrisor. La fel si nanutii tai Gina si Sebi te iubesc mult. Sunt multe persoane care te iubesc si zambesc oridecateori zambesti tu… Dar si plang oridecateori plangi tu. Prietenul lui Mos Craciun, spiridusul Sclipici te invita si el sa afli care ii este indatorirea lui. Impreuna cu Sclipici trebuie sa ii pregatiti mosului camera de lucru, biroul si sa va asigurati ca toate lucrurile necesare calatoriei mosului pana la toti copiii din lume, sunt la locul lor gata de folosit cand va sosi clipa. Acum trebuie sa asezati in ordine creioanele colorate ale mosului. Succes… Alunecosul vrea sa il ajuti si pe el. Impreuna cu el impodobeste cu blanuri calduroase frumoasa sanie a lui Mos Craciun.
Spiridusul Piperusca, ca paznic al imparatiei ce este, se ingrijeste ca toti brazii sa fie pregatiti cu podoaba de sarbatoare. Da-i mana usor… Sa nu te sperii caci veti zbura. Te poarta lin peste brazii inalti si falnici… Vantul iti mangaie obrajii imbujorati… Zambesti fericita… Globulete colorate, ghirlande stralucitoare, fulgi de nea si stelute multicolore… Toate acestea fac din imparatia lui Mos Craciun o lume de basm, asa cum toti copiii trebuie sa aiba si acasa. Impodobeste mama bradul… Ai obosit? E randul Dulceticai sa iti arate cum se pregatesc toate minunatiile de dulciuri care plac atat de mult copiilor. Veti pregati martipan colorat in diferite figurine care mai de care mai atragatoare… Veti face acadele, bombonele pe bat, turta dulce… Oooo… o multime de bunataturi… Sa ai grija numai sa te speli pe dintisori dupa fiecare masa sau gustare. Astfel iti vei pastra dintii sanatosi si puternici si vei putea savura cat de multe dulciuri vei dori. Mmmm… Delicios… Miroase a cozonaci… Iata ca vine spre tine si Bulgaredezapada. E vremea sa pregatiti scrisorile de la copii. Ajuta-l sa aseze toate scrisoricile de la copii in ordine alfabetica si apoi sa le imparta pe tari si orase. Sa fii atenta sa nu uiti cumva vreun copilas… Ar fi tare trist ca in dimineata de Craciun sa vada ca nu are nici un cadou sub pomul de Craciun. Asa ca mare atentie! Cred ca esti obosita deja. Haide sa iti bei laptiucul, apoi sa te speli pe dintisori. Mamica ta, Carmen, iti va pune pijamalutele pe tine si iti va citi o poveste. Taticul tau, Toni, iti va da un pupic de noapte buna. Abia iti mai tii ochisorii deschisi… Usor, adormi in bratele mamei, ascultandu-i vocea calda si plina de dragoste.

In departare, unde se ingana cerul cu pamantul, ceva licareste parca timid. Maruta, uita-te atenta, e Craciunul! Vor mai trece cateva zile pana va ajunge cu bine la tine. Ai rabdare, povestea incepe sa se cearna odata cu primul fulg de nea. Uite-l… pluteste atat de lin… e atat de fericit. Nici chiar vantul nu se indura sa il supere, asa ca il poarta cu grija pe drum pana la tine. Incet, fulgul de nea ti se aseaza pe varful nasului. Razi… desi nu intelegi inca ce este acest sentiment, simti fericire… Ochii iti sclipesc ca stele… licurici… Emani iubire, dragoste, magie… Somn usor! Te iubesc! Toate drepturile de autor rezervate. 2009 Decembrie 24

Dorinta mea de sarbatori

Astazi, ca si in fiecare zi, unica mea dorinta, cat si a sotului meu, este ca la un viitor Mos Neculai si Mos Craciun, sa putem sa ne aruncam si noi rapid o privire unul altuia si apoi sa ne imbratisam copilul mult iubit. Si daca nu e cu suparare Mosule, indeplineste-ne dorinta cat mai curand, ca nu mai sunt tocmai tinerica si deci multi ani nu am la dispozitie sa sper.
Multumesc in avans draga Mosule.

Masca cosmetica pentru fata

O mare artista a machiajului, Mirela Vescan in cadrul unei emisiuni la radio cultural, saptamana aceasta, a spus printre altele ca o masca din argila, un varf de banana si o aspirina face minuni pentru fata.
Negresit voi incerca si eu.

Pana acum am folosit masca din argila si cativa stropi de lamaie. Am fost mereu multumita de efect.

De Mos Neculai

LA MULTI ANI DE MOS NECULAI!


Copiii sunt fericiti iar in seara de 5 decembrie parca nu ar mai vrea sa mearga la culcare... doar doar l-or prinde pe Mos Neculai cum da tarcoale ghetutelor. Parintii insa ii alinta si cu multa dragoste si blandete isi conving copilasii sa se schimbe in pijamalute, sa isi spuna rugaciunea de seara si apoi sa se cuibareasca in patut, la caldurica. Mami sau tati le citesc puilori povestea preferata, si uite asa, pustii adorm linistiti cu un zambet in coltul gurii. Ingerasii sa le pazeasca somnul! Noaptea dinaintea zilei venirii Mosului Neculai e o noapte magica, plina de vise frumoase: papusa preferata isi incanta stapana fetita, masinutele colorate si teleghidate isi fac stapanii baietei sa zboare cu viteze mari pe pista de condus - covorul din camera. Toti copiii viseaza pe Mos Neculai inconjurat de abur alb, sclipitor... Ups... se misca nasucul printului/printesei prin somn... sigur mosul l-a gadilat cu barba lui lunga si alba cand l-a sarutat usor pe frunte.
Astazi, 6 decembrie este ziua cand copiii stiu ca luna lor preferata din an a venit.
Se trezesc curiosi si imbujorati de emotii, uita sa isi puna papuceii in picioare...alearga tropaind la ghetutele spalate cu grija si asezate de cu seara la geam. Mosul a fost bun si anul acesta si a venit cu multe daruri frumoase.

La Multi Ani dragul meu copil!
Mama si tata se privesc rapid si apoi isi imbratiseaza puiul iubit. S-au privit doar o secunda, dar cate si-au spus in acea secunda. Daca ar fi sa dau un nume diminetii de Mos Neculai - i-as spune F E R I C I R E cu siguranta!

model

Rares - o viata mica in schimbul a 10 000 de €

Preluat de pe:
http://suchardine.wordpress.com/2009/11/18/rares-o-viata-mica-in-schimbul-a-10-000-de-euro/

Rares are acum 8 luni. Un pui de om care abia acum isi striga dreptul la viata. O viata mica, o vietisoara care a inceput cu un diagnostic crunt: chist porenecefalic. Pe scurt, Rares s-a nascut cu un chist de 2.8 cm pe creier. Salvarea lui? O operatie in strainatate! Care nu costa o suma astronomica (undeva pana in 10.000 de euro), asa suna raspunsul medicilor din Treviso, Italia. Mama lui Rares, Diana, mai asteapta si un deviz din Germania, unde se pare ca sunt costuri mai joase decat cele din Treviso. Pana acum, parintii lui Rares au reusit sa stranga 2000 de euro. Haideti sa-i ajutam impreuna sa stranga si restul de bani!
Uitati-va la Rares! Stiu ca majoritatea celor care intrati pe blogul meu aveti copii de varsta lui Rares sau putin mai mari.
Un drum la banca este un minim de efort. Astazi, Rares va avea si un cont deschis. Pe care vi-l voi afisa in cursul zilei de astazi.
Va imbratisez si va multumesc pentru gestul vostru. Actele medicale ale lui Rares se afla in posesia Organizatiei E.M.M.A. si pot fi puse la dispozitia oricarei persoane. De altfel, in curand ele vor fi postate si pe www.OrganizatiaEmma.ro la sectiunea “Salvati copiii”!
Povestea lui Rares, o gasiti pe larg pe blogul lui: http://povestea-lui-rares.blogspot.com/.
Va redau mai jos si scrisoarea mamei lui Rares.

Buna ziua

Numele meu este Diana Cozma, am 31 ani si va scriu din Timisoara.
In 8 mai anul acesta am nascut un baietel, Rares Alexandru, care la 3 zile de la nastere a fost diagnosticat cu “chist porencefalic”. Dupa o serie de analize, electroencefalograme, ecografii, 3 RMN-uri si 2 internari in spital (Timisoara si Bucuresti) avem diagnosticul final: “masa chistica temporala stanga extranevraxiala, necomunicanta cu ventriculii – chist neuroglial de fisura choroidala sau chist arahnoidian; atrofie globala emisferica stanga (minima), in principal pe seama tracturilor profunde de substanta alba; microftalmie stanga + atrofie de nerv optic stang”. Adica, pe romaneste, Rares s-a nascut cu un chist de aproximativ 2,8 cm in diametru pe creier si cu o malformatie la ochiul stang care este vizibil mai mic decat cel drept. Pe fondul acestor afectiuni Rares sufera si de o tulburare de coordonare motorie centrala si lipsa vederii la ochiul stang.
Pentru noi, ca parinti, a fost foarte greu sa acceptam ca baietelul nostru iubit, primul nostru copil, mult dorit si cautat din timpul sarcinii, s-a nascut cu probleme.
Ce simti cand ti se da o astfel de veste? Cuvintele sunt prea putine si neinsemnate ca sa pot descrie.
Un gol imens, negru, negru, negru…, totul e adanc si rece si nu mai poti sa respiri, ti se taie picioarele si apoi simti un curent rece care iti strabate tot corpul de sus in jos. Greu, foarte greu… Si lacrimi fierbinti siroaie… Iar in minte persista un singur gand: “nu, nu se poate, nu, nu, nu, nu, nu…..”. Si ai senzatia ca lumea se sfarseste, ca nu-ti ajunge aerul, ca nimic din ce ar putea spune sau face cei din jurul tau nu te-ar putea ajuta sa te simti mai bine; si o speranta ca poate s-au inselat medicii; si apoi dorinta nebuneasca si imposibila ca totul sa fi fost doar un vis. In timp acel “nu” se transforma in “de ce?”, “cu ce am gresit sa avem parte de asa necaz? de asa suferinta?”
Eu personal, spre deosebire de sotul meu, in prima perioada m-am izolat total, de prieteni, rude, cunostinte. Toti care aflasera ca am nascut ma sunau sa ma felicite fara sa banuiasca ce probleme avem, si era insuportabil. Asa ca aproape o luna nu am mai raspuns nimanui la telefon, cu exceptia fratilor si parintilor. Pana cand mi-am dat seama ca daca eu nu voi lupta pentru sanatatea copilului meu nu o va face nimeni in locul meu. Si a trebuit sa ma ridic si sa actionez.
In perioada respectiva nici macar nu intelegeam diagnosticul si efectele lui. Nimeni nu ne spunea nimic concret. In parte pentru ca era vorba de un nou-nascut si nimeni nu dorea sa-si assume riscul de a declara ceva ce in timp putea sa nu se confirme, iar in parte pentru ca, din pacate, insensibilitatea, lipsa de comunicare, superioritatea sunt doar cateva din caracteristicile medicilor din ziua de azi. Si a sistemului medical in ansamblul sau.
Din fericire s-a inventat Internetul, iar daca exista putina bunavointa si mai mult spirit autodidactic, un parinte poate deveni din nestiutor bine informat.
Acuma, dupa 6 luni, cand privesc in urma, revad si simt franturi din tot ce-a fost si din ce am trait. Inca doare dar cred ca am invatat sa traiesc cu durerea. Iar momentul pe care mi-l aduc aminte cel mai clar si pe care il retraiesc iar si iar si iar si iar… la infinit, este cel in care l-am avut prima data pe Rares langa mine. Slabut, rosu, cu fata mica, ochii inchisi. Dac-as putea da timpul inapoi… si-apoi sa-l opresc pentru totdeauna pe secunda aceea in care il aveam langa mine asa linistit, frumos, fara sa stiu ca e bolnavior, secunda in care nu simtem altceva decat o imensa fericire. EU SI EL.
Si cum spuneam, orice cuvinte as folosi ca sa descriu durerea pe care o simte un parinte de copil bolnav, grav bolnav, nu v-as putea face sa intelegeti. Sunt convinsa ca doar cineva care a trecut sau trece printr-o astfel de experienta ne-ar intelege. Mi-as dori ca niciodata sa nu mai existe pe lume copii bolnavi, chiar daca asta ar insemna ca de-acum incolo sa nu mai fim intelesi de cei din jurul nostru. E greu, dar viata merge inainte. Iar noi trebuie sa luptam pentru el.
Rares are nevoie de operatie . Dupa ce am consultat 4 neurochirurgi (Timisoara, Bucuresti, Budapesta si Treviso) avem o decizie unanima: interventie chirurgicala pe creier, nu mai tarziu de varsta de 1 an. Adica in maxim 5-6 luni. Recomandabil dupa ce copilul face 9 luni.Rares acum 2 zile a implinit 6 luni. Simt cu durere, si cu speranta in acelasi timp, ca a inceput numaratoarea inversa. Am sperat de la inceput ca vom scapa de operatie, mai ales ca evolutia copilului este pozitiva. Creste, ia in greutate, nu face crize, de 3 luni facem recuperare medicala prin terapia Vojta. Dar, chiar daca chistul nu s-a marit, din pacate acesta exercita un efect compresiv pe zona din jur. Ceea ce inseamna ca dupa ce craniul se va inchide complet, presiunea poate fi foarte mare iar efectele pe care le-ar provoca chistul pot fi ireversibile. Asa ca operatia in urmatoarele luni este singura varianta.
Desi aceasta se poate face si in Romania, dupa ce am trait experienta spitalului romanesc internata fiind cu Rares, cred ca nimeni nu ne poate condamna ca am optat sa facem operatia in strainatate. Desi costa. Mult mai mult decat ne putem permite noi in acest moment. Nu suntem saraci, suntem o familie care se descurca relativ bine si pot sa spun foarte sincer ca avem un trai decent. Cu un imprumut din banca si cu economiile noastre am inceput chiar sa ne construim o casa (acum locuim in chirie) care s-a oprit insa la stadiul de “constructie la rosu” din lipsa fondurilor. Ne-am gandit ca poate acesta ar putea fi un motiv pentru care unele persoane ne-ar putea condamna pentru ceea ce dorim sa facem pentru Rares. Dar eu le spun tuturor: pentru ca Rares sa fie bine, oricat de greu sau rusine ne-ar fi, am cere ajutor in genunchi daca ar fi nevoie. Pentru ca nimic nu e prea mult sau prea greu cand e vorba de el.
Si asa ajung la motivul pentru care m-am hotarat sa va abordez. Am hotarat sa organizam o campanie de strangere de fonduri pentru operatie. Doar costul operatiei se ridica la aproximativ 10.000 euro, din discutiile avute cu cei din Treviso. Noi in momentul de fata detinem 2.000. In acelasi timp, la sugestia neurologului care il monitorizeaza lunar pe Rares aici, in Timisoara, in acest moment incercam sa obtinem informatii si de la o clinica din Germania. Sper ca in curand sa obtinem un deviz pentru operatie si serviciile adiacente si sa ne hotaram incotro ne indreptam.
Pentru a putea aduna fondurile necesare, printre altele, am apelat la operatorii de telefonie mobila pentru alocarea unui numar de SMS pentru donatii. Am putea obtine un astfel de numar pentru o perioada determinata, cu cateva conditii. Una dintre acestea este sa facem dovada mediatizarii respectivului numar de SMS, astfel incat ei sa fie siguri ca alocarea numarului va duce la atingerea scopului propus.
Drept urmare, as dori sa stiu daca este posibil si in ce conditii fundatia Dumneavoastra ne-ar putea acorda sprijin in aceasta campanie de adunare de fonduri. Chiar daca nu ne puteti sustine financiar, directionarea catre alte fundatii care se ocupa de cazuri similare cu al nostru ar fi binevenita. Din pacate demersurile noastre catre televiziuni / radiouri / publicatii si alte firme particulare de la care ne-am gandit ca am putea primi ajutor in mediatizarea numarului de SMS sau in adunarea de fonduri, nu prea au avut efectul asteptat. Noi personal nu putem sustine financiar o campanie publicitara de mediatizare a numarului de SMS pe care speram totusi sa-l obtinem din partea operatorilor de telefonie mobila. Totusi, in cazul in care acest numar nu ne va fi alocat, singura modalitate ramasa ar fi donatia direct in cont, dar si pentru asta contul trebuie sa fie cunoscut publicului larg, adica posibililor donatori. Desi, dupa parerea mea depunerea unor
bani intr-un cont nu este la indemana asa cum ar fi trimiterea unui simplu SMS, deci sansele de a aduna banii ar fi mai reduse doar avand deschis un cont.
Poate pentru unele persoane toate solicitarile noastre reprezinta prea mult. Dar pentru noi nu este deloc asa. Pentru noi este prea putin pe langa ceea ce ar insemna salvarea lui Rares.
Avem nevoie de o sansa ca sa ne ajutam copilul, o sansa ca sa-l facem bine pe Rares.
In cazul in care acest mesaj nu a ajuns la acele persoane care ar putea lua o decizie cu privire la solicitarea noastra, imi cer scuze si, daca nu este prea mult, v-as ruga sa il redirectionati. De asemenea, suntem deschisi la orice variante, la orice propuneri din partea Dumneavoastra, atata timp cat acestea ne-ar putea ajuta la strangerea de fonduri.
Va multumesc pentru timpul acordat citirii acestei scrisori si astept un raspuns cu nerabdare.

Dorin, baiatul care-si cumpara singur citostaticele

Preluare de pe:
http://suchardine.wordpress.com/2009/11/16/dorin-baiatul-care-si-cumpara-singur-citostaticele/

Dorin Alexandru Cioarca are 17 ani si o multime de visuri. Acum un an, in data de 7 iulie 2008, Dorin a fost diagnosticat cu Leucemie Acuta. Un diagnostic dur care i-a retezat orice vis pentru viitor. Mama lui este disperata. Momentan, baiatul se afla internat la spitalul “Luis Turcanu” din Timisoara.

Va atasez mai jos scrisoarea primita de la mama baiatului. Spitalul “Luis Turcanu” nu are citostatice. Costul acestora este suportat de familiile pacientilor.
Haideti sa-l ajutam putin si pe Dorin! Nu va ganditi ca 5 lei sau 10 lei depusi in contului lui Dorin sunt putini. Pic cu pic se face strop, strop cu strop se face marea!
Iar un drum la banca este minimum de efort pe care-l putem face. Noi putem sa-l facem pe Dorin sa spere si sa viseze din nou!

“Sunt mama baiatului Cioarca Dorin Alexandru, care este bolnav de leucemie din data de 7 iulie 2008. Are 17 ani si se lupta cu boala ca sa traiasca si sa fie din nou la scoala cu colegii lui. Am facut chimioterapie si radioterapie pana in data de 25 mai 2009 la spitalul “Louis Turcanu” din Timisoara. In 26 mai 2009 am plecat acasa si am venit la control la fiecare 3 luni. Acasa am facut analizele o data pe saptamana si luam pastile citostatice: Purinetol si Metrotexat in fiecare seara cate 4 pastile. Pentru aceste pastile dadeam 42 roni pe Purinetol si 35 roni pe Metrotexat. Analiza costa 42 roni in fiecare saptamana. In 5 iulie 2009 lucrurile s-au complicat, a inceput sa fie ametit si sa il doara capul. Am venit din nou la spital unde am facut analizele la sange. Maduva si lichidul cefalorahidean erau bune. Am fost trimisi si la Neuromed pentru lichidul cefalorahidian si a iesit negativ. La o saptamana am repetat analizele la maduva si lichidul cefalorahidean si au iesit bine. Peste doua saptamani le-am facut din nou, dupa care au aparut 50 de blasti in lichid si maduva era curata, iar la o saptamana am repetat din nou analizele in sange care erau bune, maduva iarasi buna dar in lichid, din pacate, au aparut 700 de blasti. Am inceput din nou protocolul cu citostatice de Metrotexat. Era o cura foarte tare iar domnisoara doctor ne-a spus ca are 20% sanse, depinde daca il suporta. Atunci eu m-am rugat la Dumnezeu ca sa ne ajute. Dupa 2 zile de citostatic, domnisoara doctor a venit si ne-a spus sa fim linistiti ca o sa il suporte. A durat o saptamana aceasta cura de citostatice dupa care i-a repetat analiza la lichidul cefalorahidian si i-a iesit 0.
A inceput un al doilea protocol cu Asparaginaziu dar, din pacate, a facut soc anafilactic si l-a oprit. Atunci domnisoara doctor ne-a spus ca trebuie sa faca un alt citostatic, inlocuitor al Asparaginazei numit Erwinaze. Ne-a spus ca trebuie sa-l cumparam noi 10.000 de unitati fiindca nu il are spitalul si care costa 1670 euro si nu se afla in Romania!
Viata lui Dorin depinde de acest tratament pe care trebuie sa il faca. De un an si 4 luni nu ne mai putem descurca cu banii, deoarece avem un venit de doar 6 milioane pe luna din care mai intretinem un baiat de 15 ani acasa si care este la liceu, in clasa a IX-a. Alt venit nu avem, nu stim unde sa mai apelam!
Va rugam, ajutati-ne!
Va multumim!”

TELEFON: 0757929413 CIOARCA DORINA
NUMAR CONT: EURO RO67RZBR0000060011647141
NUMAR CONT LEI: RO26RZBR0000060007236222
Raifeissen Bank

DOMICILIUL: LOC.VALEA TIMISULUI NR.74 COM.BUCHIN JUD.CARAS-SEVERIN

model

In amintirea ingerului meu - Beius

Acum exact un an... ajungeam la spital... la urgente...

Minunea mea nu mai era... copilul meu nu mai traia... doctorii mi-au spus ca e bine... ca nu risc sa pierd sarcina... dar peste 5 ore... s-a dus...

Nu am cui sa imi plang durerea astazi...

Asa ca scriu aici putin, oricum nu citeste nimeni... deci sigur nu deranjez pe nimeni cu tristetea mea...

model

Sa facem sa ne fie mai bine

Scoala nr. 29 din Micro 19, Galati, recicleaza peturi, hartie si fier vechi.

Sper ca poate cineva din Galati ar putea fi incantat sa stie acest lucru.

Iar zilele acestea am vazut un tatic impreuna cu copilasul dumnealui aducand un copacel pentru a fi plantat.

Deci se poate!

model

POVESTE DE VIATA - Ma numesc Donescu Adrian

mai multe informatii, cat si conturile le gasiti pe blogul:
http://www.alinadonescuumanitar.blogspot.com/

Citat: "Ma numesc Donescu Adrian si vorbesc in numele sotiei mele Donescu Alina, care din pacate nu poate sa faca asta singurica.
Povestea noastra incepe ca a multor tineri indragostiti - doi oameni ce se iubesc la doar 27 ani si lupta impreuna pentu un viitor fericit, o casa ,o familie, si poate cativa copii.
Din pacate acesta este doar inceputul asemanator tuturor, restul e altfel…
Casatoriti civil, urmand sa ne unim destinele si in fata lui Dumnezeu, pregateam ceva ce avea sa fie nunta noastra. Dar Dumnezeu a incercat-o cu o lovitura mult prea grea pe micuta mea iubita.
Alina acuza dureri de cap, asistenta medicala fiind, a incercat sa se trateze singura prin procedee obisnuite la o durere de cap, luand o pastila, odihnindu-se in speranta ca va trece, dar nu a fost asa…
La data de 24 Iunie 2009, cu doar 10 zile inainte de nunta (nunta trebuia sa aiba loc pe data de 4 Iulie 2009) durerile de cap au devenit din ce in ce mai puternice, cumplite chiar, ajungand la urgente. Au urmat o serie de investigatii medicale in urma carora a fost trimisa la Bucuresti si astfel toate planurile si sperantele noastre de viitor s-au naruit deoarece acolo au diagnosticat-o cu tumoare maligna craniana (Glioblastom).
Din acel moment totul a murit pentru noi si am inceput o lupta neincetata pentru supravietuire, o cursa contra cronometru.
La Bucuresti, Alina a fost operata la data de 29 Iunie 2009. In urma operatiei tumoarea nu a fost extirpata in intregime si doar la mai putin de o luna durerile ingrozitoare de cap au reaparut."

CONTURI BANCARE:

CONT LEI :
Titular cont: Adrian Donescu
Banca Raiffeisen Bank SA : RO55 RZBR 0000 0600 1195 6981
Galati


CONT EURO :
Titular cont: Ana Donescu
BANCA COMERCIALA ROMANA : RO59 RNCB 0141 0324 3300 0005
Galati